închide
Numele Dumneavoastră
Adresa de email a destinatarului
Mesajul ataşat
 
Vizitatori de la lansare: 16777215 Română | English

Letís Do It, Romania!

  • Printează această pagină
  • Măreste dimensiunea textului
  • Micşorează dimensiunea textului
Arhiva integrare europeana » Articole » Reforma in sectorul vinului

Reforma in sectorul comunitar al vinului


Comisia Europeana a solicitat in luna iunie 2006, la Bruxelles, realizarea unei reforme in sectorul vinului
Reforma vinului urmeaza sa completeze, impreuna cu asteptata reforma din sectorul fructelor si legumelor, procesul de revizuire a Politicii Agricole Comune (PAC) lansat in anul 2003, ce are ca scop simplificarea instrumentelor si mecanismelor pietei, cresterea transparentei, decuplarea subventiilor de productie pentru alinierea la cerintele si conditiile pietei internationale, etc.

Sectorul comunitar al vinului cuprinde peste 1,5 mil. exploatatii si 3,4 mil. ha (circa 2% din suprafata agricola a UE-25), producând 5,4% din valoarea productiei agricole comunitare. Producatorii de vin comunitari se confrunta cu probleme dificile din cauza reducerii consumului de vin in UE (s-au acumulat stocuri importante de peste 15 mil. hl care reprezinta 8,4% din productia UE-27) si presiunii importurilor. Ca urmare, ajutoarele pentru distilarea vinului in alcool au crescut de la an la an si au fost extinse si la vinul de calitate, nu doar la cel de masa, atingând circa 0,5 miliarde € in 2005.
 
Forma actuala a organizarii comune de piata (OCP) a vinului cuprinde o serie de mecanisme si instrumente care nu au reusit sa-si dovedeasca eficienta in ceea ce priveste:
  • limitarea drepturilor de plantare, defrisarea permanenta si folosirea in alt scop (agricol) a terenului ramas;
  • adaptarea calitatii si cantitatii la cerintele consumatorului;
  • stimularea (financiara) a utilizarii alternative a mustului.

Propunerea Comisiei privind reforma sectorului comunitar al vinului
Obiectivele noii politici in sectorul comunitar al vinului vizeaza:

Obiectivele noii politici in sectorul comunitar al vinului vizeaza:
  • asigurarea sustenabilitatii producatorilor;
  • facilitarea integrarii României si Bulgariei in sectorul comunitar al vinului;
  • respectarea integrala a angajamentelor internationale ale UE;
  • cresterea competitivitatii vinurilor comunitare; 
  • simplificarea regimului comunitar in sectorul vinului si realizarea echilibrului dintre cerere si oferta;
  • pastrarea celor mai bune traditii in productia comunitara a vinului. 


Optiunile pentru sectorul comunitar al vinului:
1.status quo - aceasta optiune nu permite: realizarea echilibrului pietei; aplicarea corecta a prevederilor privind drepturile de replantare; compatibilitatea cu reforma PAC;
2.aplicarea unei reforme care sa se inscrie pe linia celei initiate in anul 2003: aceasta presupune utilizarea fondurilor pentru alocarea de plati directe cultivatorilor de vita de vie, solutie ce ar permite o simplificare majora a mecanismelor specifice OCP a vinului. Aplicarea platilor directe in sectorul vinului ar conduce, insa, spre deosebire de alte sectoare, la o distribuire inechitabila a subventiilor; pentru multi dintre producatori nu s-ar asigura acoperirea pierderilor prin ajutoare financiare pentru piata;
3.eliminarea instrumentelor politice pentru managementul potentialului productiv si al pietei: aceasta ar presupune liberalizarea totala a sectorului, cu suspendarea bugetului sau transferarea lui la dezvoltarea rurala. Aplicarea unei astfel de optiuni, neinsotita de masuri structurale, ar avea pe termen scurt un puternic impact negativ economico- social.
4.Reforma radicala a OCP a vinului:
a) Varianta 1- sistemul drepturilor de replantare ar urma sa fie eliminat dupa 1 august 2010 sau chiar imediat; regulile privind accesul la indicatiile geografice ar permite limitarea in mod automat a suprafetei cultivate cu vita de vie. Suprafetele de pe care se smulge vita de vie devin eligibile pentru platile unice pe ferma;
b) Varianta 2 – presupune doua etape: 

  • restabilirea echilibrului pietei; 
  • dezvoltarea competitivitatii, inclusiv anularea drepturilor de plantare, cu reactivarea temporara a schemei de scoatere (defrisare permanenta) a vitei de vie; sistemul de restrictionare a drepturilor de plantare s-ar extinde pâna in 2013, când ar urma sa expire. Producatorii cel mai putin competitivi ar fi stimulati sa-si vânda drepturile de replantare. Primele pentru scoaterea vitei de vie (defrisare permanenta), numite prime de abandon, vor fi stabilite la un nivel atractiv, degresiv, pentru a incuraja producatorii sa renunte la cultura din primul an. Obiectivul este de a scoate din productie 400.000 ha de vita de vie in 5 ani, cu un ajutor maxim de 2.400 M€. Producatorii care renunta la cultura vitei de vie se vor califica automat pentru platile directe pe ferma, la un nivel egal cu cel al platilor directe regionale decuplate.

Elemente comune celor doua variante:

  • Eliminarea masurilor de gestiune a pietei – desfiintarea sprijinului pentru: distilarea sub-produselor din vin; alcoolul potabil; stocarea privata; mustul destinat sucului din struguri si „imbogatirii” vinului;
  • Stabilirea unui buget pentru fiecare stat membru producator de vin, ce va putea fi utilizat inclusiv pentru managementul crizelor. Reconversia viilor va continua sa fie finantata din bugetul alocat de UE fiecarui stat membru;
  • Dezvoltarea rurala (DR)- pot fi aplicate mai multe masuri: pre-pensionarea; transferul fermei poate beneficia de maximum 18.000 €/an sau 180.000 € in 15 ani; masuri de agromediu – max. 9.000 €/ha intr-o perioada de   5 – 7 ani;
  • Politica de calitate/ indicatii geografice - Comisia propune stabilirea a 2 clase de vinuri: vinuri cu indicatie geografica (IG) si vinuri fara IG; vinurile cu IG vor fi divizate in vinuri cu protectia IG si vinuri cu protectia denumirii de origine;
  • Practicile oenologice: recunoasterea practicilor oenologice ale Organizatiei Internationale a Vinului (OIV) si autorizarea lor in statele membre;
  • Imbogatirea vinului – stimularea utilizarii mustului in locul zaharului prin trei modalitati: cresterea subventiilor pentru must; compensarea reducerii pretului la zahar; mentinerea ajutorului actual sau renuntarea la ajutorul pentru must si interzicerea utilizarii zaharului. Nivelul maxim al imbogatirii vinului se limiteaza la 2%, cu exceptia zonelor viticole C, unde valoarea maxima va fi de 1% ;
  • Etichetarea – Comisia propune:
    -  simplificarea etichetarii prin stabilirea unui singur cadru legal tuturor categoriilor de vin;
    -  cresterea flexibilitatii politicii privind etichetarea: renuntarea la distinctia dintre regulile privind vinurile cu si fara IG; mentinerea si imbunatatirea sistemului termenilor traditionali; adaptarea politicii privind marcile comerciale; amendarea regulilor privind limba utilizata la etichetarea vinurilor; inscrierea informatiilor privind sanatatea si protectia consumatorilor; informarea completa a consumatorului asupra originii produsului; informarea consumatorului asupra aspectelor de mediu si practicile de productie.
  • Aplicarea reformei sa permita compatibilitatea cu prevederile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), respectiv evitarea distorsionarii comertului), sens in care masurile de interventie din sectorul vinului actualmente in „amber box” vor putea fi incadrate in „green box”.

In ce priveste impactul financiar al reformei, Comisia isi propune ca noile instrumente si mecanisme sa nu depaseasca in nici un caz nivelul bugetului sectorial actual. 

Impactul reformei asupra sectorului românesc al vinului
Este de presupus ca optiunea nr. 4 sa fie agreata de un numar mare de state membre, deoarece:

  • va fi sustinuta puternic de majoritatea statelor membre ale UE, care nu sunt producatoare de vin si care doresc reducerea cheltuielilor in acest sector;
  • propune simplificarea mecanismelor si instrumentelor pietei si cresterea transparentei, cu impact favorabil atât asupra producatorilor, cât si a contribuabililor comunitari; 
  • va fi in masura sa raspunda cerintelor OMC.

Pe baza acestei ipoteze, evaluarea impactului asupra sectorului românesc al vinului indica urmatoarele efecte posibile:

Pe baza acestei ipoteze, evaluarea impactului asupra sectorului românesc al vinului indica urmatoarele efecte posibile:
  • anularea drepturilor de plantare;
  • stabilirea subventiilor pentru scoaterea (defrisarea permanenta) vitei de vie la un nivel atractiv;
  • anularea schemelor de distilare a subproduselor sectorului vinului si a vinului in alcool potabil, stocarea privata, subventionarea mustului va afecta asteptarile sectorului românesc;
  • extinderea masurilor de dezvoltare rurala la producatorii de struguri, care poate stimula multi fermieri sa cedeze podgoria si astfel sa contribuie la dezvoltarea unui sector mai competitiv in România;
  • simplificarea prevederilor privind politica de calitate/ IG, care va permite mai multor producatori români de vin sa beneficieze de prevederile acestei politici si sa-si imbunatateasca astfel competitivitatea pe piata europeana;
  • extinderea rolului organizatiilor profesionale, care va fi benefica sectorului românesc al vinului, singurul din România in care aceste organizatii joaca un rol important in asigurarea si controlul calitatii;
  • alinierea la practicile oenologice internationale, fapt ce ar putea permite României sa-si promoveze mai bine vinurile pe pietele internationale;
  • simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea, care poate avea efecte benefice asupra competitivitatii vinurilor românesti (inclusiv in privinta costurilor).    


Dupa o analiza aprofundata, Comisia Europeana va prezenta propuneri legislative in luna decembrie a acestui an, sau in ianuarie 2007. In aceasta perioada se impune  initierea unui proces de consultari cu partenerii sociali, in vederea realizarii unei analize detaliate cu privire la  impactul diferitelor optiuni de reforma prezentate de catre Comisie asupra sectorului românesc de profil.

Cãtãlina Luca, consilier negociator, MIE

27-07-2006

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului | Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5 | Tel: 037 211 14 09 | e-mail: info@mdrt.ro

Se recomanda utilizarea browser-ului Microsoft Internet Explorer 6 la o rezolutie minima de 1152x864