închide
Numele Dumneavoastră
Adresa de email a destinatarului
Mesajul ataşat
 
Vizitatori de la lansare: 16777215 Română | English

Letís Do It, Romania!

  • Printează această pagină
  • Măreste dimensiunea textului
  • Micşorează dimensiunea textului
Arhiva integrare europeana » Articole » Directiva Servicii in piata interna

NOTA
privind Directiva Servicii in Piata Interna
(„directiva Bolkenstein”)

PREZENTARE GENERALA[1]
Obiectivul propunerii de directiva il reprezinta stabilirea unui cadru juridic, care sa elimine obstacolele in ceea ce priveste libertatea de stabilire a furnizorilor de servicii si libera circulatie a serviciilor intre statele membre ale UE, cu alte cuvinte liberalizarea pietei serviciilor la nivelul UE.
Prevederile directivei nu se aplica serviciilor financiare, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. b din Directiva 2002/65/CE, serviciilor si retelelor de comunicatii electronice, resurselor si serviciilor asociate in ceea ce priveste materia reglementata de directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE si 2002/58/CE si nici serviciilor de transport, in masura in care sunt reglementate prin alte instrumente comunitare.

A. Libertatea de stabilire a furnizorilor de servicii

a)   Simplificarea administrativa
Directiva prevede obligatia statelor membre de a simplifica procedurile si formalitatile necesare accesului la o activitate de servicii si la exercitarea acesteia si se stabileste principiul ca statele membre sa accepte orice document al altui stat membru (certificat, atestare etc.) care probeaza respectul unei cerinte de catre un furnizor sau destinatar de servicii.
De asemenea, se prevede infiintarea institutiei ghiseului unic, incepând cu 31 decembrie 2008, in cadrul caruia furnizorii de servicii sa poata indeplini urmatoarele proceduri si formalitati: 1) declaratiile, notificarile sau cererile de autorizare catre autoritatile competente, inclusiv cererile de inscriere in registre, baze de date sau ordine profesionale; 2) cererile de autorizare necesare exercitarii activitatii de servicii a acestora.
Incepând cu 31 decembrie 2008, este stabilita obligatia pentru statele membre ca toate procedurile si formalitatile privind accesul la o activitate de servicii si la exercitarea acesteia sa poata fi efectuate facil, la distanta si pe cale electronica.
 
b)   Regimul de autorizare
Propunerea de directiva prevede ca aplicarea unui regim de autorizare a accesului la o activitate de servicii si la exercitarea acesteia se poate face doar daca sunt intrunite urmatoarele conditii: regimul de autorizare nu este discriminatoriu in privinta furnizorului de servicii, necesitatea regimului de autorizare este obiectiv justificata printr-o ratiune imperioasa de interes general, iar obiectivul urmarit nu poate fi realizat printr-o masura mai putin constrângatoare.
Autorizarea trebuie sa permita furnizorului sa aiba acces la activitatea de servicii sau sa o exercite, pe ansamblul teritoriului national, inclusiv prin crearea de agentii, sucursale, filiale sau birouri, cu exceptia situatiei in care o autorizare pentru fiecare stabiliment este obiectiv justificata printr-o ratiune de interes general.
In ceea ce priveste durata autorizarii, reglementarea propusa stabileste ca autorizatia acordata unui furnizor nu trebuie sa aiba o durata limitata, cu exceptia situatiilor in care:  autorizatia face obiectul unei reinnoiri automate, numarul autorizatiilor disponibile este limitat sau o durata limitata este obiectiv justificata printr-o ratiune imperioasa de interes general.
In absenta unui raspuns in termenul fixat, autorizatia trebuie considerata ca fiind acordata. Exceptie pot face anumite activitati specifice, pentru care un regim diferit se justifica printr-o ratiune de interes general.
 
c)   Cerinte interzise sau supuse evaluarii
Propunerea de directiva interzice statelor membre stabilirea anumitor cerinte pentru accesul la activitatea de servicii sau la exercitarea acesteia.
Printre acestea sunt avute in vedere cerintele discriminatorii fondate direct sau indirect pe nationalitate si, in special, cerinta de nationalitate sau cea de a fi rezident (pe teritoriul statului care acorda accesul), pentru furnizor, personalul sau, persoanele care detin capitalul social sau membrii organelor de gestiune si supraveghere.
De asemenea, nu este permisa interdictia de a se stabili in mai multe state membre sau de a fi inscris in registrele sau la ordinele profesionale ale mai multor state membre, precum nici limitarea libertatii furnizorului de a alege intre a se stabili cu titlu principal sau secundar sau limitarea libertatii de a alege intre stabilirea sub forma de agentie, sucursala sau filiala.
Sunt interzise, totodata, conditiile de reciprocitate cu statul membru in care furnizorul s-a stabilit (cu exceptia celor prevazute in instrumentele comunitare in materie de energie), precum si obligatia pentru acesta de a constitui sau de a participa la o garantie financiara sau obligatia de a fi fost inscris pentru o anumita perioada in registrele tinute pe teritoriul statului care acorda accesul, respectiv de a-si fi exercitat activitatea o perioada determinata pe teritoriul statului in cauza.
Reglementarea propusa stabileste si o serie de cerinte pe care statele membre au obligatia de a le examina si evalua pentru a le face compatibile cu urmatoarele 3 conditii: nediscriminare (cerintele nu sunt direct sau indirect discriminatorii in functie de nationalitate sau, in ceea ce priveste societatile, de sediu), necesitate (cerintele sunt obiectiv justificate printr-o ratiune imperioasa de interes general), proportionalitate (cerintele sunt corespunzatoare pentru a garanta realizarea obiectivului urmarit si nu depasesc ceea ce este necesar pentru a atinge acest obiectiv).
Printre cerintele ce urmeaza a fi evaluate se au in vedere: limitarile fixate in functie de populatie sau de o distanta geografica minima intre furnizori, cerintele care impun furnizorului sa se constituie sub o forma juridica speciala, obligatia de a dispune de un capital minim pentru anumite activitati sau de a avea o calificare profesionala speciala pentru a detine capitalul social sau pentru  a administra anumite societati, cerintele care impun un numar minim de salariati, tarifele obligatorii minime si/sau maxime pe care trebuie sa le respecte furnizorul, interdictiile si obligatiile in materie de activitate de vânzare in pierdere si de solduri.
 
B. Libera circulatie a serviciilor

a)   Principiul tarii de origine
Propunerea de directiva stabileste obligatia statelor membre de a veghea ca furnizorii de servicii sa fie supusi numai dispozitiilor nationale ale statului lor de origine. Sunt avute in vedere dispozitiile nationale referitoare la accesul la activitatea de servicii si la exercitarea acesteia si, in special, cele care reglementeaza comportamentul furnizorului, calitatea sau continutul serviciului, publicitatea, contractele si responsabilitatea furnizorului. Statul de origine este responsabil pentru controlul furnizorului si al serviciilor pe care le furnizeaza, inclusiv al serviciilor pe care acesta le furnizeaza intr-un alt stat membru.
Totodata, se interzice statelor membre sa restrânga libera circulatie a serviciilor furnizate de catre un furnizor stabilit intr-un alt stat membru, prin impunerea unor cerinte cum ar fi: obligatia furnizorului de a se stabili pe teritoriul lor, obligatia pentru furnizor de a dispune pe teritoriul lor de o adresa sau de un reprezentat sau de a-si alege domiciliul pe lânga o persoana agreata, interdictia pentru furnizor de a se dota pe teritoriul lor cu o anumita infrastructura, obligatia pentru furnizor de a respecta cerintele referitoare la exercitarea unei activitati de servicii, aplicabile pe teritoriul lor.
 
b)   Drepturi ale destinatarilor de servicii
Se stabileste interdictia pentru statele membre de a impune destinatarilor cerinte care restrâng utilizarea unui serviciu furnizat de catre un furnizor stabilit intr-un alt stat membru, cum ar fi: obligatia de a obtine o autorizatie de la autoritatile lor competente sau de a face o declaratie, limitarea posibilitatilor de deduceri fiscale sau de alocare de ajutoare financiare, supunerea destinatarului la taxe discriminatorii sau disproportionate asupra echipamentului necesar pentru a primi un serviciu la distanta, care provine dintr-un alt stat membru.
 
c)   Detasarea lucratorilor
In situatia in care un furnizor detaseaza un lucrator pe teritoriul altui stat membru in scopul furnizarii unui serviciu, statul membru de detasare procedeaza, pe teritoriul sau la verificarile, inspectiile si anchetele necesare pentru a asigura respectarea conditiilor de angajare si de munca aplicabile potrivit Directivei 96/71/CE.
Statul membru de detasare nu poate impune furnizorului sau lucratorului detasat de catre acesta o serie de cerinte cum ar fi: obligatia de a obtine o autorizatie de la autoritatile sale competente sau de a fi inregistrat la acestea, obligatia de a face o declaratie, obligatia de  a dispune de un reprezentant sau de a tine si conserva documente sociale pe teritoriul sau.
Sunt stabilite si obligatii pentru statul membru de origine in ceea ce priveste comunicarea de catre furnizor autoritatilor competente a unor informatii si asistenta pe care trebuie sa o acorde statului de detasare.
 
d)   Calitatea serviciilor
Propunerea de directiva contine si prevederi privind calitatea serviciilor, care au in vedere informatiile pe care furnizorii trebuie sa le puna le dispozitia destinatarilor si modalitatile de comunicare a acestora, asigurarea furnizorilor ale caror servicii prezinta un risc deosebit pentru sanatate sau securitate sau un risc financiar deosebit pentru destinatar, informatiile privind existenta sau inexistenta unei garantii post vânzare, precum si informatiile referitoare la onorabilitatea furnizorilor.
In sfârsit, reglementarea in discutie prevede masuri de asistenta reciproca intre statele membre, in vederea asigurarii unui control eficient al furnizorilor si al serviciilor acestora.
 
C. Principalele aspecte in discutie
Promovarea de catre directiva a “principiul tarii de origine” reprezinta principala piedica in calea adoptarii acesteia. Unele statele membre se tem de eventualul “dumping” al furnizorilor de servicii dintr-o serie de state membre in care costul fortei de munca, dar si calitatea serviciilor sunt la un nivel scazut, ceea ce ar putea conduce la perturbari importante pe piata lor (eliminarea furnizorilor nationali de servicii, somaj, scaderea calitatii serviciilor, etc.)
De asemenea, incidenta prevederilor respectivei reglementari asupra serviciilor de interes general (educatie, sanatate, etc.) nelinisteste atât statele membre cât si autoritatile locale si regionale in a caror competenta intra gestionarea furnizarii acestora.
In cadrul IMCO, raportorul pentru aceasta propunere a pus de asemenea in dezbatere promovarea principiului tarii de origine, remarcând, pe de o parte, ca reglementarea in discutie extinde efectele acestuia dincolo de interpretarile Curtii de Justitie in materie, iar pe de alta parte, ca acesta intra in contradictie cu alte propuneri de reglementari comunitare (in principal in materia protectiei consumatorului).
 
CONCLUZII
Noua directiva prevede cadrul legal pentru eliminarea cerintelor de ordin legal sau administrativ care constituie obstacole in calea libertatii de stabilire si a liberei furnizari a serviciilor (art. 43 si 49 din Tratat), atât pentru companiile mari, cât si pentru IMM-urile din UE;
 
Se urmareste o simplificare a procedurilor administrative instituite la nivelul statelor membre, având in vedere plângerile din partea furnizorilor de servicii in ceea ce priveste eliberarea autorizatiilor (criterii neclare, termene prea lungi, puteri discretionare pentru autoritatile locale, numarul mare de documente solicitate, costurile si timpul necesar alocate procedurilor administrative);
 
Pentru eliminarea deficientelor constatate se prevede o examinare si o evaluare a procedurilor de autorizare, care trebuie sa fie nediscriminatorii, transparente si facute public in avans; numarul documentelor solicitate trebuie redus si se impune recunoasterea celor emise de catre autoritatile statului de origine al furnizorului de servicii;
Companiile trebuie sa dispuna de un singur interlocutor pentru obtinerea informatiilor si documentelor solicitate (certificate, permise, etc.); in acest sens se prevede instituirea ghiseului unic;
 
Modul de organizare si functionare a ghiseului unic este lasat la latitudinea statelor membre, dar se recomanda infiintarea acestuia ca organism privat, intrucât este mai bine orientat catre piata serviciilor; aceste ghisee pot fi organizate la nivel national sau regional/local;
 
In ceea ce priveste modalitatea de finantare, pot fi prevazute subventii publice sau taxe percepute de la companiile care apeleaza la serviciile acestor ghisee;
In directiva nu exista mentiuni cu privire la limba de lucru cu care ar trebui sa opereze aceste organisme in relatia cu furnizorii de servicii-companii straine; in principiu ar trebui sa fie limba nationala, dar se recomanda si posibilitatea utilizarii unei alte limbi comunitare; documentele (formularele) ar trebui astfel elaborate incât sa poata fi traduse usor intr-o alta limba straina;
 
Din 2008, se prevede introducerea procedurilor electronice pentru accesul la activitatea de servicii si exercitarea acesteia si se recomanda difuzarea si utilizarea celor mai bune practici in cadrul acestor proceduri;
 
In ceea ce priveste obstacolele care trebuie eliminate din calea libertatii de stabilire (ca de altfel si pentru libera furnizare a serviciilor), prevederile directivei se bazeaza pe jurisprudenta Curtii de Justitie in materie;
 
Introducerea de noi cerinte trebuie vazuta ca o exceptie si numai pentru situatii temeinic justificate, in acord cu prevederile directivei;
 
Referitor la libera furnizare a serviciilor, problema principala care apare este aceea ca adesea statele membre tind sa asimileze si sa trateze furnizorii straini de servicii temporare ca pe proprii furnizori, solicitându-le toate tipurile de autorizatii, certificate, declaratii etc., ceea ce este in dezacord cu jurisprudenta comunitara in materie;
 
Cooperarea dintre autoritatile nationale ale statelor membre pentru corecta implementare a acestei noi reglementari este considerata foarte importanta.
 
STADIUL ADOPTARII
In cadrul reuniunii din 21 februarie va fi prezentat stadiul adoptarii acestei reglementari comunitare, al carei obiectiv principal il reprezinta liberalizarea pietei serviciilor in UE.
Directiva este o reglementare orizontala, ale carei prevederi urmaresc eliminarea obstacolelor care au incidenta asupra furnizarii serviciilor fara caracter financiar pe piata UE.
In procesul de adoptare al  acestei directive au intervenit ample dezbateri, prevederile acesteia iscând controverse la nivelul societatii civile, dar si in mediul de afaceri, precum si in Parlamentul European.
Principalele temeri privesc incidenta acestei reglementari asupra furnizarii serviciilor de interes general, asupra pietei fortei de munca in UE si a protectiei adecvate a consumatorilor.
Propunerea de directiva urmeaza procedura codeciziei, fiind adoptata in prima lectura de catre Parlamentul European, in data de 16 februarie a.c.
 
EVALUAREA EFECTELOR PENTRU ROMÂNIA
Cerintele de convergenta cu media comunitara (reflectate si de nivelurile de crestere economica mult mai ridicate, ce trebuie asigurate pe perioade lungi de timp, de ordinul zecilor de ani) impun ca România sa utilizeze la maximum toate oportunitatile oferite de Piata Interna.
Aceasta directiva ofera tocmai o astfel de oportunitate.
Astfel, apreciem ca implementarea prevederilor propunerii de directiva in România nu va avea efecte negative pe piata serviciilor. In stadiul actual al dezvoltarii sectorului autohton al serviciilor ne asteptam ca aceasta sa aduca mai multe investitii straine in acest sector si sa creeze un mediu concurential propice dezvoltarii serviciilor de calitate.
Pe de alta parte, costul scazut al fortei de munca in România si nivelul relativ bun al calificarii acesteia vor exclude utilizarea de catre furnizorii straini (investitori) de servicii (cel putin pe termen scurt si mediu) a fortei de munca  straine si deci nivelul somajului in sector nu va creste, ci dimpotriva este de asteptat sa se diminueze.

[1] Precizam ca aceasta prezentare se refera la propunerea de Directiva prezentata de catre Comisia Europeana. In urma votului din plenul Parlamentului European, din data de 16 februarie 2006, propunerea a fost sensibil modificata, in special cu privire la principiul tarii de origine si la sfera de aplicare a directivei

22-03-2006

Fişiere ataşate

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului | Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5 | Tel: 037 211 14 09 | e-mail: info@mdrt.ro

Se recomanda utilizarea browser-ului Microsoft Internet Explorer 6 la o rezolutie minima de 1152x864